Text : Nicu Jianu
In seara plecarii mele spre Bucovina – ca sa ajung la Cernautii scolaritatii lui Eminescu, am calatorit o noapte intreaga cu trenul, strabatand Trasilvania din coltul ei sud-vestic, vecin cu Banatul, in cel nord-estic, pana prin partile Nasaudului, pe unde am trecut muntii, spre Vatra-Dornei, Gura Humorului, Suceava – abia ma intorsesem de la Oravita. Era vremea cositului fanului si pe tot drumul de la Oravita la Deva si apoi de la Deva pana la Suceava, m-a insotit parfumul fanului proaspat cosit…
Astazi Oravita este un mic orasel din Banatul de munte, uitat de lume, cu o multime de casute insirate pe o vale ingusta, strajuita de culmi inalte, impadurite, cu cateva cladiri inca impunatoare, in stil baroc, care au adapostit candva Capitania Miniera, au fost sedii de banci, hoteluri, cazarmi militare sau scoli. Pe la 1703 traiau aici cateva zeci de mineri, veniti aici de prin partile Slovaciei, Germaniei si de la Bistrita, sa exploateze minele de cupru, aur si argint.
Citeste mai mult pe presadeturism.ro
Ghidul vacanțelor și călătoriilor tale