Destinaţii de legendă

Cu părintele Mina Dobzeu, despre închisorile comuniste, creștinarea lui Steinhardt și bucatele sfinților

S-a stins din viață încă un „sfânt al închisorilor”, părintele arhimandrit Mina Dobzeu, cel care l-a creștinat pe Nicolae Steinhardt. Părintele Dobzeu a decedat joi, 7 iunie, la vârsta de 96 de ani, în chilia sa de la Episcopia Hușilor. Dumnezeu să-l odihnească!

Rememorez aici o întâlnire cu Sfinția Sa, într-un miez de toamnă, cu 14 ani în urmă…

Aerul e tare. Rece. Pasim pe strazile umede ale diminetii, printre castane roscovane si frunze ruginite, grabind spre Ansamblul Episcopiei Husilor. Odata trecand dincolo, cerul pare sa se fi inaltat, stropii de ploaie se raresc si ne pomenim dand binete manunchiurilor de dumitrite si gherghine ce strajuiesc „arterele” manastirii.

Cautam cu privirea pe cineva care sa ne indrume, dar dinainte ne iese chiar omul pentru care batusem calea lunga: parintele Mina Dobzeu, arhimandritul manastirii. Si daca pentru oricine altcineva ziua abia incepe sa-si intre in drepturi, parintele e de multa vreme „la lucru”. Mai intai cu spiritul si cu sufletul, caci monahul nu inceteaza in fiece clipa a vietii sale slujirea lui Dumnezeu. Apoi si cu… mainile. „Munceam ceva” – ne spune, invitandu-ne in chilia sa. Zarim un banc de lucru, pe care odihnea o bucata de lemn, cu chipul unui sfant sculptat iesit de sub mana parintelui Mina. Maini tulburator de tinere, de adolescent, in ciuda atator ani si mai ales a atator „nevointi” care i-au marcat existenta. Ii spunem ca suntem ziaristi si ca vrem sa vorbim Cuviosiei Sale si mai cu seama, ca am vrea sa ne impartasim din intelepciunea domniei sale. Dar la cuvantul „ziaristi” are o reactie de recul. I s-a intamplat ceva nu de mult, ne explica. I-au fost rastalmacite vorbele intr-un ziar si n-ar mai vrea sa se petreaca asta. Dar stie ca nici o intrebare nu se cuvine sa fie lasata fara raspuns… Iar noi cautam raspunsuri. Satul natal, in Basarabia. Grozesti. Parintii: „oameni buni, cuminti, crestini buni…” Fratii si surorile. „La 13 ani m-am dus la Manastirea Hancu si m-au primit ca frate. Asta a fost in 1935″… Ani de razboi. Pentru foarte tanarul monah incepe un lung periplu – refugiul (la Caldarusani), intoarcerea in Basarabia si, din nou, in Romania. „S-a dus razboiul incolo, m-am intors. A venit razboiul incoace, m-au izgonit”. La Caldarusani invata o meserie: sculptura. Refugiat in Romania pentru a doua oara, pleaca pe front. E veteran de razboi. Se intoarce la manastire. Face seminarul – la Neamt, studiile teologice – la Bucuresti. E arestat in doua randuri, pentru ca ia atitudine impotriva regimului. A doua oara, la Jilava, il cunoaste pe Nicu Steinhardt. Filosoful ii cere sa il boteze. „«Vreau sa mor crestin!» – mi-a zis.” Intrebam cum era posibil sa fie facute slujbele religioase in inchisoare. „Spovedeam si impartaseam. Nu aveam nevoie de toate vasele sfinte. Aveam harul preotiei. O cruce? Am facut-o cu mainile mele. In loc de prescura foloseam painea cea de toate zilele. Vinul sfintit? Primisem un pachet cu struguri si am facut vin, si am avut simbolic vinul acesta sfintit cativa ani…”

DESPRE CURATENIA TRUPEASCA. „Cumpatarea e pentru tot omul, crestin sau necrestin. Mancam tot ce ne ingaduie Domnul. «Painea cea de toate zilele». Si asta are doua intelesuri, e vorba si despre hrana spirituala… Treapta a doua e infranarea. Sunt anumite zile de post, sunt altele cu dezlegari. La peste, de exemplu. Posturile sunt binevenite si sanatoase. Si apoi ce altceva e postul decat cultivarea vointei? Iti cultivi vointa si ai incredere in Dumnezeu, faci un act de smerenie. Nevointa este o treapta superioara pe care o trec monahii, cand se retrag din lume…”

DESPRE POST. „Cum zice Biblia, ca fariseii si carturarii ii intreaba pe ucenicii Domnului: «Voi de ce nu tineti post?» «Pentru ca nu e momentul». Cat e mirele cu mireasa e nunta. Dar cand se va lua mirele se va intrista si va tine post… Miercurea se tine post. Si vinerea, cand Iisus a fost rastignit, se tine post. E doliu…” „Painea si vinul ingrasa – ne mai zice. Dupa ce slujeam o liturghie, mancam o prescura si beam vin din pahar. Am vazut lucrul asta si mi-am pus limita. O bucatica de prescura si o inghititura de vin sunt de ajuns…”

CE I-A SPUS DUMNEZEU LUI NOE „In crestinism sunt binecuvantate toate mancarurile, din toate produsele” – ne spune parintele Mina Dobzeu. „Biblia ne zice ca dupa Potop, dupa ce au coborat de pe Corabie Noe si fiii sai, Dumnezeu i-a binecuvantat sa manance din vietuitoarele pamantului «ca din iarba verde». Noe salvase animalele de tot felul – si pe cele curate, si pe cele necurate – si animalele devenisera proprietatea lui. Crestinismul nu pune frana, nu spune sa nu mananci ceva, asa cum face religia mozaica. Ori mahomedanismul. Desi, e o binefacere pentru ei ca li se interzice sa manance carne de porc. Zona e de asa natura ca le dauneaza. Crestinismul dezleaga la orice mancare. Africanii, chinezii, eschimosii se hranesc asa cum se hraneau pe cand erau necrestini. Mananca fiecare dupa cum li-s obiceiurile si traditiile. Si nu-i condamna nimeni…” Si parintele ne vorbeste mult, si bland, si cald, si intelept despre atat de multe, incat simtim cum ne copleseste prezenta lui.

ARDEI CU SOS Se iau cativa ardei copti, se coc, se curata de pielita si se lasa sa se raceasca. Pentru a face sosul, se taie mai intai ceapa, se caleste si se inabusa. Rosiile se decojesc, se taie, se scot semintele, se rastoarna peste ceapa. Se adauga putina faina muiata in apa rece si trecuta prin strecuratoare. Se lasa cateva minute pe foc mic, invartind intruna, sa nu se ingroase. Se pune sare, dupa gust. Cand sosul este gata, se adauga ardeii copti si rupti fasii si se presara deasupra patrunjel verde, tocat marunt.

PAINE MANASTIREASCA Cu simplitate, Maica Elena Bostan, cea care gateste in cuhnia manastirii din Husi, ne da reteta painii manastiresti: „Faina, apa, drojdie si sare. Framanti. Spui Tatal nostru si o lasi sa creasca, la loc cald… Cand a crescut, o pui la cuptor si o scoti cand se rumeneste frumos.” Facerea painii devine astfel un act de credinta.

______

„Episcopia Huşilor anunţă cu durere şi nădejdea Învierii, trecerea la cele veşnice a venerabilului părinte arhimandrit Mina Dobzeu, statornicul mărturisitor al credinţei în perioada comunistă şi cel care l-a botezat pe monahul Nicolae Steinhardt. El s-a stins din viaţă în chilia sa din cadrul mănăstirii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – Catedrala Episcopală din Huşi”, au anunţat într-un comunicat de presă reprezentanţii Episcopiei Huşilor.

Arhimandritul Mina Dobzeu a participat, vineri 1 iunie, la o acţiune dedicată copiilor, organizată de Episcopia Huşilor. Deşi era imobilizat într-un scaun cu rotile, el a cerut să iasă în curtea catedralei unde i-a binecuvântat pe copiii prezenţi.

Părintele Mina Dobzeu s-a născut la data de 5 noiembrie 1921, în satul Grozeşti, judeţul Lăpuşna (Republica Moldova). La vârsta de 13 ani a intrat ca frate de mănăstire la Mănăstirea Hâncu. În 1948, este tuns în monahism la Schitul Brădiceşti, aflat atunci în Episcopia Huşilor, fiind hirotonit ierodiacon în acelaşi an. Primeşte Taina Preoţiei în 1955.

În perioada 1948-1949 este arestat timp de 11 luni pentru proteste împotriva scoaterii învăţământului religios din şcoală. În 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii (Facultatea de Teologie din Bucureşti), scos din monahism şi condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desfiinţarea mănăstirilor şi reducerea personalului monahal. A fost închis la Galaţi, Jilava, Gherla şi în colonia de muncă din Delta Dunării.

Aflat la închisoarea Jilava, pe 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a botezat în credinţa ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt, cunoscut ulterior ca monahul Nicolae Delarohia, autorul celebrului „Jurnal al fericirii”. A ieşit din închisoare în 1964.

Din anul 1969 a fost chemat să slujească Biserica la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Huşi, al carei stareţ a fost între anii 1978-1988.

În anul 1988 este din nou arestat, timp de 8 luni, pentru „răzvrătire” şi „uneltire împotriva siguranţei statului”, în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceauşescu, cu privire la morala poporului român şi la ateismul adus de comunism.

Dupa reînfiinţarea Episcopiei Huşilor (în 1996), între anii 1996-2002, a îndeplinit funcţia de consilier cultural-misionar la Centrul Eparhial Huşi.

Arhimandritul Mina Dobzeu a primit în 14 octombrie 2017, distincţia Crucea Moldavă, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Distincţia i-a fost acordată de Mitropolitul Teofan al Moldovei, după oficierea slujbei liturgice din ziua prăznuirii hramului Sfintei Cuvioase Parascheva.

Textele Simonei Lazăr le mai găsești AICIAICI și AICI

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *