JAPONIA, pe gustul meu LUMEA, PE GUSTUL MEU Promovate

Castelul din Osaka sau când istoria e contaminată de tehnologiile viitorului

Ce vă inspiră un castel medieval? Grandoare, putere, istorie? De acord. Dar ce-aţi spune de lifturi şi de tehnologie de ultimă generaţie? Credeţi că ceva nu se potriveşte? Atunci în mod sigur nu aţi fost în Japonia, la Castelul din Osaka.

Această prezentare necesită JavaScript.

Se ştie deja că în Japonia tradiţia şi modernitatea se îmbină armonios, dar niciodată nu mi-am putut imagina, la vederea unui castel din secolul al XVI-lea, că după uşile mari de metal aş putea să întâlnesc un muzeu modern, dotat cu tehnologie de ultimă generaţie.

La prima vedere, impunătorul castel cu cinci etaje, construit în stilul caracteristic al Asiei de Est, te întoarce într-o lume a războinicilor (de mult apusă). Nici nu e de mirare, având în vedere că a fost construit chiar de un războinic, Toyotomi Hideyoshi, cu scopul declarat de a deveni centrul administrativ al noii Japonii, pe care intenţiona să o conducă. Dar, în anii 1500, lucrurile nu stăteau întotdeauna aşa cum conducătorii îşi planificau. Hideyoshi moare chiar în anul în care lucrările la castel se încheie, iar la putere vine fiul său, care nu după mult timp este înfrânt de familia rivală, Tokugawa. Iar pentru a dovedi tuturor că puterea este în mâinile lor, cei din clanul Tokugawa mută centrul şogunatului la Edo (actualul Tokyo) şi distrug castelul din Osaka. Decizia asta însă pare să fi fost luată în pripă, pentru că apoi se hotărăşte reconstruirea lui.

Până în zilele noastre, castelul a mai fost reconstruit de câteva ori, dat fiind faptul că a fost distrus de mai multe incendii şi de bombardamentele celui de-al doilea război mondial. A fost, desigur, reconstruit cu acelaşi spirit de războinic care sălăşluieşte încă în sufletul japonez. Şi arată cât se poate de autentic! Pare că ar fi fost înălţat în secolul al XVI-lea. Pe dinafară…

O dată ce te afli înăuntru însă, revii în secolul al XXI-lea. Interiorul este un vast muzeu modern, unde afli tot felul de lucruri interesante, cum ar fi, de exemplu, faptul că, deşi de afară construcţia pare foarte veche, ea este de fapt de secol al XX-lea. Ori că deşi se văd cinci etaje în exterior, în interior sunt opt. Sau că, în ciuda faptului că îţi lasă impresia că este imensă, clădirea nu reproduce decât turnul cel mare al castelului iniţial (care era cu mult mai mare).
Exponatele te fac să parcurgi secole de istorie în cele nici două ore, cât durează vizitarea muzeului. De la artefacte, arme şi armuri ale samurailor – originale, autentice, vechi! – până la holograme ce prezintă interactiv scene din viaţa şogunului Toyotomi Hideyoshi, totul te provoacă vizual şi, în acelaşi timp, te convinge (dacă mai era cazul!) că istoria Japonia trebuie explorată în amănunt.

Dacă mai aveţi nevoie de un argument că frumosul Castel din Osaka este un loc care merită vizitat, atunci e bine să ştiţi că de la etajul opt puteţi vedea metropola niponă în toată splendoarea ei. Şi o să vă puteţi lăuda că aţi admirat unul dintre cele mai moderne oraşe ale lumii, privindu-l de la înălţimea turnului unui castel medieval, menit să fie, cu cinci veacuri în urmă, centrul imperiului de la Soare-Răsare.
(publicat in Jurnalul de duminica)

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *