France Presse: „Ceausescu, brand turistic”

Detestat în timpul vietii, dictatorul megaloman român Nicolae Ceausescu (1918-1989) a devenit o atractie turistica: dupa casa în care s-a nascut si vilele sale, va fi deschisa publicului si cazarma unde au fost executati sotii Ceausescu. Fosta baza militara, situata la o suta de kilometri nord-vest de Bucuresti, va fi transformata în muzeu si urmeaza sa primeasca primii vizitatori în luna septembrie. ‘Am primit multe cereri de la oameni care au dorit sa vada cazarma unde Ceausescu si sotia sa Elena au fost executati la 25 decembrie 1989’, a declarat pentru AFP directorul Muzeului de Istorie din Târgoviste, Ovidiu Cârstina. În decembrie 1989, când Cortina de Fier a fost ridicata, antrenând caderea în serie a regimurilor comuniste din Europa de Est, Ceausescu a fost rasturnat de la putere de o revolta populara. Arestat în timp ce fugea de evenimentele de la Bucuresti, cuplul prezidential a fost condamnat la moarte de catre un tribunal misterios autoproclamat în urma unui proces sumar si executat imediat. Imaginile televizate au facut înconjurul lumii, aratând sfârsitul unui regim ce a durat mai bine de doua decenii , marcat de cultul personalitatii, nepotism si supravegherea omniprezentei politii politice Securitatea, care avea zeci de mii de angajati si informatori. ‘Scopul nostru este de a arata lucrurile asa cum s-au petrecut, fara sa ne pronuntam cu privire la proces, asupra vietii de cuplu sau a cultului personalitatii’, a adaugat Ovidiu Cârstina, deschizând usa micii sali unde Nicolae si Elena Ceausescu au fost judecati sumar. Boxa acuzatilor, unde sotii Ceausescu, în hainele lor cu guler de blana, au ascultat acuzatiile, si bancile avocatului, procurorului si judecatorului vor fi reamplasate pentru a recrea decorul procesului. Într-o camera alaturata, se afla neclintite paturile de fier unde cuplul prezidential si-a petrecut ultimele trei nopti. În curtea interioara, peretele galben în fata caruia au fost împuscati sotii Ceausescu mai pastreaza si azi urmele de gloante, sustine AFP. Imaginile televizate ale procesului, care a suscitat întrebari cu privire la respectarea procedurilor judiciare, vor fi difuzate pe un ecran. Admitând ca opiniile cu privire la initiativa autoritatilor locale de a transforma cazarma în muzeu sunt ‘împartasite’, dl. Cârstina subliniaza ca este important sa fie vazut ‘momentul care a facut sa se clatine istoria României’. Pentru sociologul Vasile Dâncu, ‘fiecare popor trebuie sa-si asume istoria, fara sa ascunda unele lucruri’. ‘Nu se poate sterge imaginea acelui simulacru de proces ce reflecta degringolada societatii române la acel moment’, a explicat el agentiei franceze de presa. Un prim grup de turisti suedezi este asteptat în cazarma din Târgoviste la câteva zile dupa deschiderea muzeului la începutul lunii septembrie. Multe alte locuri simbolice legate de Ceausescu îi atrage deja pe turisti, printre care uriasa ‘Casa a poporului’, construita în anii 1980, dupa ce a fost rasa una dintre cele mai frumoase zone din centrul istoric al Bucurestiului. Emblema a megalomaniei celui caruia îi placea sa i se spuna ‘geniul Carpatilor’, a doua cea mai mare cladire din lume dupa Pentagon, acest palat este astazi prima destinatie pentru turistii care viziteaza capitala României. În 2012, mai mult de 144.000 de vizitatori i-au trecut portile, dintre care 110.000 au fost straini. În epoca, aproximativ 40.000 de oameni au trebuit sa fie evacuati pentru a face loc acestei constructii de 350.000 de metri patrati, în timp ce românii sufereau de o penurie de produse alimentare si de întreruperi de curent. În opinia Luciei Morariu, presedinta Asociatiei operatorilor de turism români, transformarea lui Ceausescu în ‘brand turistic’ nu este o idee prea buna. ‘De ce sa-i încurajam pe nostalgici?’, spune ea, subliniind ca România dispune de alte locuri naturale exceptionale, cum ar fi Delta Dunarii, un sit înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO, si Rezervatia naturala Retezat, în inima Carpatilor. De alta parere este Traian Badulescu, consultant de turism, care crede ca România ‘trebuie sa-si maximizeze veniturile din turism, inclusiv prin punerea în valoare a istoriei sale’. ‘Ne place sau nu, Ceausescu si-a pus amprenta asupra istoriei României si exista multi turisti care doresc sa mearga pe urmele sale’, a adaugat el. Dictatorul a dezvoltat un cult al personalitatii fara egal în Europa de Est: de ziua lui, toate întreprinderile din tara si salariatii acestora trebuiau sa-i trimita scrisori de felicitare pline de elogiu. La Scornicesti, un orasel prafuit din sud, multi oameni îsi opresc masinile în fata casei mici din lut, unde Ceausescu s-a nascut în 1918. Perfect conservata, cu podeaua de pamânt, fara electricitate sau apa curenta, casa este ocazional deschisa pentru public de catre nepotul lui Ceausescu, Emil Barbulescu, care locuieste în apropiere. Salutând interesul turistilor pentru aceasta casa mica în fata careia un bust al lui Ceausescu a fost instalat în 2010, Barbulescu, fost sef al temutei militii comuniste din regiune, ramâne un nostalgic al ‘vremurilor bune de demult’. ‘S-au facut pasi pentru restabilirea adevarului’ cu privire la unchiul sau, mai spune el. ‘Istoria îl va repune pe locul care îl merita’, asigura Barbulescu, potrivit AFP. Fericiti ca au gasit usa deschisa, doi bucuresteni cvintagenari eleganti afirma ca au venit ‘din respect si sa se simta mai aproape’ de ‘Conducator’. Venit de asemenea sa viziteze casa natala a lui Ceausescu, Ioan Donga, un înalt functionar public sub comunism, a indicat ca, la fel ca majoritatea românilor, nu simte ‘niciun regret’ pentru dictator. ‘Au fost prea multe restrictii’, spune el, chiar daca familia lui ‘nu a dus lipsa de nimic’ în epoca. Dar executia lui Ceausescu ramâne o rana deschisa: ‘A meritat sa fie împuscat, dar nu asa cum s-a procedat’, mai adauga acesta.