Frunză verde de trifoi norocos! Călătorie în Irlanda, în căutarea Sfântului Patrick

Written by

Text: Simona Lazăr/ Magda Cristina Ursache

Irlanda e țara ale cărei peisaje îți taie respirația! Toate cele patru provincii ale sale – Ulster, Leinster, Munster și Connacht –, împărțite la rându-le în mai multe comitate (dintre care unul, County Down, va deveni centrul de interes al poveștii noastre), sunt caracterizate de o frumusețe inexprimabilă a naturii, de bogăția tradițiilor și de ospitalitatea oamenilor său.

Câmpii de un verde intens, înălțimi muntoase, râuri care se adună împreună precum cosița împletită a unei fetișcane, ținuturi aproape virgine, în care și-au aflat sălaș păsări viu colorate și plaje nisipoase pe care a eșuat cândva o sirenă… Apoi, sunt satele tradițioanale, cu case albe, acoperite cu straturi groase de stuf, cu cercevele vopsite în roșu și flori multicolore la fereastră… Și mai sunt vechile castele și conace medievale… Și siturile de piatră cioplită de om, care adăpostesc mărturia unei istorii vechi de 7.000 de ani. Dar înainte de orice e o legendă care a înconjurat planeta și care a devenit emblema definitivă a Insulei de Smarald!

Sfântul Patrick și-a lui ceată…

Nu există, probabil, asociere mai faimoasă a Irlandei – din punct de vedere cultural, antropologic, istoric – decât cea cu Sfântul Patrick, sfântul protector al Insulei de Smarald, care a trăit între anii 387-461. De ziua lui, toate mâncărurile şi băuturile trebuie să aibă culoarea verde…
Chiar dacă data din calendar „se scutură”, la un moment dat, cea din inimă rămâne verde. Vie! Toată primăvara! Iar pentru irlandezi, tot anul! Așa că nu putem evita nici noi povestea personajului de legendă, cu un trifoi norocos la pălărie, care se suprapune peste povestea personajului religios. Deci… să dăm drumul la poveste!

În fiecare an, la data de 17 martie, în Irlanda – şi nu doar în această ţară insulară, căci sărbătoarea o regăsim, multiplicată, în zeci, poate sute de oraşe din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii – se celebrează Ziua Sfântului Patrick. Şi, cu siguranţă, cel mai important dintre festivaluri este cel de la Dublin, în inima ţinutului Leinster, unde debutează pe data de 13 (fără nici un fel de temeri că ar fi atins de ghinion – până la urmă, Sfântul Patrick stă sub semnul trifoiului norocos, nu-i aşa?) şi culminează pe 17, cu o paradă la care participă aproximativ… o jumătate de milion de oameni.

Asta se întâmplă la Dublin. Dacă ne dorim însă să fim mai aproape de legenda Sfântului Patrick, atunci ar trebui să ne deplasăm în partea nordică a Irlandei, la County Down, ţinut din comitatul Ulster.

Colierul de smaralde al Irlandei

Dacă admitem că Irlanda este un colier de smaralde, County Down este cea mai preţioasă dintre pietrele ce o compun. Scriitorul Percy French descria ţinutul, într-un cântec celebru, astfel: „Munţii Mourne mătură zarea, până la mare”. Într-adevăr, îmbrăcaţi în vegetaţia de un verde atât de puternic încât celui neobişnuit cu locurile… i se strepezesc dinţii, doar privindu-i, munţii aceştia par să se prăvălească în mare. Dar înainte de a atinge apa, cu vârful degetelor, călătorul ar trebui să zăbovească între văi, acolo unde „şi-au găsit culcuş” sate şi oraşe. Newcastle e cuibărit şi el între văi, la numai cinci mile distanţă de ţărm, vegheat de vârful Sfântului Donard (849 m), numit aşa după unul dintre discipolii Sfântului Patrick.

După cum se vede, numele Sfântului Patrick revine obsesiv pe aceste meleaguri. Dar acolo, în County Down, el este cel mai îndrituit să se afle. Cu atât mai mult cu cât el a cerut să fie înmormântat în Catedrala din Downpatrick, situată în capătul sudic al Stragford Lough. După legendă, acesta este locul din care Sfântul Patrick a plecat pe mare, în anul 432, până în oraşul Saul, unde i-a convertit la creştinism pe localnici.

La sud-est de Downpatrick călătorul găseşte un sat mic, dar înfloritor. Se numeşte Ardglass şi este faimos pentru creveţii şi heringii care se pescuiesc în largul lui. Este cel mai important centru de pescuit din nordul Irlandei şi, susţin localnicii, asta se întâmplă pentru că, demult, locul a fost binecuvântat de însuşi Sfântul Patrick, drept mulţumire pentru găzduirea pe care i-au oferit-o cândva, în vremea pelerinajelor lui prin Irlanda. Dacă vă nimeriţi în miez de martie pe acolo, merită să încercaţi – pe lângă toate mâncărurile acelea pigmentate cu verde sau pregătite din verdeţuri (apropo, irlandezii au şi un desert preparat din alge de mare!) – şi ceva bucate cu creveţi sau heringi. După care ar fi bine să-i mulţumiţi sfântului pentru darul lui binecuvântat… Şi încă un sfat: de nicăieri nu se văd mai frumos Marea Irlandei şi Insula Man, ca din turnul bisericii din Artdole sau din cel al Castelului Jordan.

Ca fapt divers, pentru iubitorii de literatură… Dacă porneşti dinspre Banbridge – cu străzile lui largi, ce însoţesc râul Bann Upper – către Rathfriland – unde se află una dintre cele mai bogate pieţe agroalimentare ale Irlandei – vei ajunge şi în ţinutul cunoscut sub numele de Brontë Homeland. Da, este locul unde s-au născut cele trei surori-scriitoare, a căror celebritate a trecut demult de ţărmurile insulei: Anne, Charlotte şi Emmily. Numele locului vine de la cel al tatălui lor, care a stăpânit teritoriul. Este vorba despre Patrick Brontë. După cum se vede, patronul Insulei de Smarald a fost foarte îndrăgit, în toate epocile.

Parada omuleților verzi

Să revenim însă la sărbătoarea noastră, care are, deopotrivă, accente păgâne şi creştine. Parada de Ziua Sfântului Patrick este dominată de costumaţiile amuzante, dominate de culoarea verde. Cu această ocazie, consumul de alimente (cele mai multe tot verzi ori peparate din verdeţuri!) ca şi cel de băutură (mult whiskey, multă bere!) devine uneori exagerat. Cu toate acestea, nu lipsesc nici notele creştine, de la slujbele special oficiate în biserică, până la procesiuni religioase în marile sau micile oraşe.

Recomandarea bisericii este de respectare – pe cât posibil – a restricţiilor impuse de post (suntem, totuşi, în Postul cel Mare al Paştilor!). Este şi motivul pentru care, dacă Ziua Sfântului Patrick cade în Săptămâna Mare, atunci celebrarea ei este mutată pentru o altă zi, după Paşti.

Frunză verde de albastru

Culoarea verde este frecvent asociată cu Irlanda şi toate lucrurile irlandeze, iar predilecţia pentru verde este observată şi în timpul festivităţilor Sf. Patrick. Această asociere poate să vină şi de la expresia „purtător de verdeaţă (sau de verde)”, care se referă la obiceiul de a fixa un trifoi la haine, pentru a aduce noroc. Interesant este că acest obicei este de dată relativ recentă. Înainte de secolul al XX-lea, Sfântul Patrick a fost asociat cu albastrul şi a fost adeseori descris îmbrăcat în straie albastre, într-o asemenea măsură încât există o nuanţă a acestei culori cunoscută sub numele de „Albastrul Sfântului Patrick”, este culoarea care apare pe toate simbolurile prezidenţiale irlandeze. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm faptul că de Sfântul Patrick toate mâncărurile conţin verdeţuri din abundenţă. Măcrişul – care are frunzele asemănătoare cu cele ale trifoiului – este unul dintre ingredientele preferate. Apoi, orice legumă care este verde e binevenită. Tartele cu mazăre şi fasole verde, plăcintele cu spanac şi, mai nou, gratinul de broccoli se numără printre favorite.

, , , ,