Text și fotografii: Valentin Țigău

Când am văzut, prima dată, orașul Jerash din Iordania, m-am ciupit, discret, de mână, ca să fiu sigur că nu retrăiesc aceeași emoție avută, cu ani în urmă, când am descoperit Efesul. Dar nu, nu era o iluzie optică, ci numai senzația de “deja vu” care avea să mă însoțească, de altfel, pe tot parcursul vizitei. O vizită printr-o cetate antică în care am devenit, cu sau fără voie, contemporan cu străzile, cu templele, cu termele, teatrele și piețele Jerashului.

Jerash e una dintre cetățile romane cel mai bine păstrate din Orientul Mijlociu și acest fapt creează, spontan, o familiaritate neobișnuită între vizitator și arhitecturile pietrificate care vorbesc despre o lume la fel cu a noastră, dar demult disparută. Jerash, numită, în antichitate, Gerasa, a dormitat, sub nisip, aidoma Pompeiului și Herculanumului sub cenușă, până în 1920, an în care au început săpăturile arheologice. În secolul al III lea, orașul se întindea pe 90 de hectare. Astăzi, părți din cetatea romană sunt înglobate în noul Jerash, fapt care, ne spun ghizii, întărzie înscrierea sa în patrimoniul UNESCO.

Aflat la circa 50 km de Amman, Jerash reprezintă excursia de o zi perfectă, cu plecare din capitala Iordaniei. L-am vizitat și noi, la invitația Oficiului de Turism al Iordaniei și cu sprijinul Agentiei Movenpick, la începutul primăverii iordaiene, care începe în februarie, anotimp perfect pentru excursii (de altfel, în Iordania se face turism 12 luni din 12). O plimbare agreabilă de câteva ore printre plantele verzi și florile răspândindu-și parfumul ca în grădina raiului ar merita chiar și în sine o călătorie de două ore și jumătate (plus încă pe-atâtea la întors) cu charterul București-Amman-București!…

Intrarea în Jerash se face, de regulă, prin Poarta de Sud de unde se poate ajunge ușor în celebra Piață Ovală. Actuala poartă datează din epoca bizantină, când zidurile cetății aveau o lungime de 3,5 km. Frumos ornată cu frunze de acant, poarta servea ca punct de acces către piața comercială care mai păstrează, azi, ca semn reprezentativ, o presă de ulei de măsline pietrifcată. Ne îndreptăm, în continuare, spre Piața Ovală, trecând prin Cardo Maximus, o stradă mărginită de coloane care merită cu prisosință apelativul de “Champs Elisees a Jerashului”.

O altă intrare, rezervată VIP urilor antichității, era străjuită de Arcul lui Adrian, construit pentru a comemora vizita împăratului în oraș, în 129 d.H. Această intare trebuia să devină poarta de sud a cetății dar planurile arhitecților n-au mai fost duse până la capat. Trecând pe sub Arcul lui Adrian, ajungem la Hipodrom, o arenă masivă de 250/52m care datează de la sfârșitul secolului al II lea. Aici, mulțimea asista la curse de care romane și la alte activități sportive. Imaginați-vă 15 000 de spectatori încurajăndu-și , în cor, echipajul preferat!…

Să revenim, însă, la Piața Ovală la care ajungem, cum spuneam, străbătând, la pas, Cardo Maximus. Cardo Maximus sau “bulevardul colonadelor”, este, oarecum, colana vertebrală a Jerashului. E o adevarată desfătare pentru ochi și minte această frumoasa cale regală asemănătoare, mult asemănătoare, cred, cu strada principală a Efesului. Totul e antic, dar la fel de xpresiv, până azi. În câteva locuri, se mai văd, înca, urmele lăsate de carele romane ale negustorilor sau ale familiilor bogate, în cursul deceniilor de viață tumultoasă a Jerashului. Transportați-vă, cu imaginația, într-un alt timp, măcar pentru câteva clipe!…

Piața Ovală ne uimește, de la început, nu doar prin faptul că ne apare, brusc, în fața ochilor, parcă de nicăieri , dar și prin dimensiunile sale, prin starea perfectă de conservare a colanelor și pavajului. Piața măsoară 90/80m și e încercuită de o colonadă în stil ionic, executată în sec. I d.H și de o alee pietonală. În centrul pieței, pot fi văzute două altare care, în atichitate, erau unite printr-o fântână. Bulevardul e lung de 800 de metri iar pe laturile lui se aflau magazine cu tot felul de produse. În anul 170 d.H, strada a fost regândită de arhitecți iar capitelurile ionice, mai fruste , au fost înlocuite cu zvelte și delicate capiteluri corintice.

De la jumătatea lui Cardo Maximus putem ajunge, printr-o laterala anticipată de coloane mai înalte, în Măcelărie. Măcelăria se află tot într-o piațetă care este înconjurată de coloane. În mijlocul măcelăriei, găsim o frumoasa fântână cu cap de leu, lângă care negreșit ne vom fotografia.

Nu pot să închei scurta prezentare a uimitoarei cetăti antice Jerash fără a menționa alte obiective de vizitat: Templul Artemizei, Templul lui Zeus, cele două amfiteatre, termele…

O vizită la Jerash este, fără îndoială, o întoarcere în timp. Cetatea dărâmată în secolul al VIII lea d.H de un cutremur, se ridică, astăzi, încet-încet, din ruine, recăpătându-și, parcă, gloria de odinioară.

, , , ,